Petele negre care apar pe dinții de lapte ai copiilor constituie o preocupare pentru mulți părinți. Aceste pete pot avea cauze și origini diferite, și este important să le înțelegem pentru a putea lua măsurile adecvate pentru sănătatea dentară a copilului.

Petele negre cauzate de leziuni carioase:

Cauze:

• o igienă orală neadecvată
• o alimentație bogată în zaharuri
• bacterii prezente în gură
• o predispoziție genetică la carii dentare

În plus, dinții de lapte sunt mai vulnerabili la carii decât dinții permanenți din cauza smalțului lor mai subțire și a sensibilității crescute la acizi și bacterii.

Consecințe:

Fără îngrijire dentară adecvată, cariile pot progresa și pot duce la dureri, infecții și chiar la pierderea prematură a dinților de lapte.

De asemenea, petele negre pot dăuna stimei de sine a unui copil datorită aspectului lor inestetic.

Tratamente:

• Opțiunile de tratament pot include curățarea și obturația cavității.
• Daca caria este complicată cu pulpita sau gangrena, va fi necesar un tratament de canal.
• In anumite cazuri, daca prognosticul este nefavorabil și dintele este irecuperabil, medicul stomatolog poate decide extracția dintelui.

După intervenția dentistului, este esențial ca copilul să mențină o igienă orală bună pentru a evita revenirea cariilor.

Petele negre necarioase:

• Hipomineralizarea:

Hipomineralizarea smalțului, este o afecțiune în care smalțul dentar este mai puțin mineralizat decât în ​​mod normal. Acest lucru poate face dinții mai susceptibili la pete și deteriorari.

• Medicamentele:

Ingerarea anumitor medicamente, cum ar fi unele antibiotice, poate cauza pete negre pe dinți prin legarea de mineralele din smalț.

• Petele negre cauzate de bacteriile cromogene:

1. Cum se formează?

Bacteriile cromogene sunt în principal tulpini de bacterii anaerobe precum Actinomyces, Porphyromonas și Prevotella. Aceste bacterii produc pigmenți care pot determina pete negre sau brune pe dinți, cunoscute sub numele de „black stains”.

Petele se formează în urma unei interacțiuni chimice între hidrogenul sulfurat (sub acțiunea bacteriilor anaerobe) și fierul conținut în salivă sau cel eliberat de globulele roșii în caz de sângerare gingivală.

2. Factori predispozanți:

Etiologia este încă puțin înțeleasă.

Totuși, numeroase studii au arătat că anumiți factori par să joace un rol major în apariția lor.

a) Alimentație:

O dietă „cariogenă” favorizează proliferarea bacteriilor cariogenice ca Streptoccocus și Lactobacillus iar o dietă mai puțin cariogenă,  favorizează proliferarea altor bacterii cum ar fi bacteriile cromogene.

b) Apa de la robinet

c) Fluorul conținut în pasta de dinți poate inhiba metabolismul bacteriilor cariogenice și poate reduce producția de acid. Mediul devine atunci mai favorabil bacteriilor cromogene.

d) Naștere prematură / greutate mică la naștere

e) Supliment de fier în timpul sarcinii sau  în timpul copilăriei

f) Hiposialie (o reducere a producției de salivă), regăsită în caz de:

• litiaza salivară;
• infecții ale glandelor salivare de la oreion sau alte boli ORL;
• medicamente (e.g. antihistaminice);
• radioterapie

3. Există un risc carios?

Copiii cu aceste pete au o prevalență scăzută a cariilor fiindcă bacteriile cromogene se dezvoltă într-un mediu „scăzut de zahăr”.

4.Tratamente:

• Curățare / airflow
• Lustruire rotativă atentă

! Aceste tratamente nu trebuie repetate prea des; poat provoca abraziunea smalțului.

• Controale periodice la dentist

• Înlocuitori de salivă în caz de Hiposialie

5.Petele pot reapărea?

– Da, dar frecvența reapariției lor este specifică fiecărui individ.

– În prezent, niciun produs (medicament, pastă de dinți, soluție orală) nu a fost dezvoltat pentru a evita sau chiar limita reapariția acestor pete.

– Petele negre dispar în general odată cu vârsta

Concluzie:

Medicul stomatolog poate să evalueze situația, să identifice cauza petelor și să recomande un tratament adecvat.

Referințe:

• 1) Bandon D. et al., 2011. Exogenous black dental colorings at the child:Black-stains. Archives of Pediatrics 18 (2011) 1348–1352.
• 2) Desgranges M., 2015. Thesis: Chir. Dent.: Lyon: 2015.65.